Într-un articol precedent, am discutat despre diferențele dintre amenoreea hipotalamică și sindromul ovarului polichistic. Acolo, am prezentat importanța diagnosticării corecte din cauza modurile diametral opuse de tratament. În SOPC vei fi sfătuită să ai grijă la dietă, să reduci carbohidrații și să te antrenezi mai mult. În amenoreea hipotalamică abordarea e complet opusă – trebuie să mănânci mai mult și să faci mai puțin sport. Îți dai seama ce probleme mari pot apărea dacă diagnosticul e greșit. Problema apare în primul rând pentru că mulți cred că SOPC vine cu obezitate iar amenoreea hipotalamică cu anorexie. Nimic mai greșit! Ambele probleme pot exista indiferent de greutatea corporală.
Când SOPC duce la amenoree hipotalamică
Există însă o problemă și mai mare. amenoreea hipotalamică și sindromul ovarului polichistic pot co-exista. Da, ai citit bine! Cum se poate? Primul scenariu e acela în care o femeie e diagnosticată cu SOPC și i se spune să slăbească cu orice preț pentru că doar așa va avea menstre. Așa că începe să facă sport, taie calorii, limitează carbohidrații. Pe lângă asta, mai are și job, familie și mai apar neprevăzuturi. Vede rezultate (sau poate nu), cert e că merge mai departe, vrea mai mult. Antrenamente mai grele, dietă și mai strictă. Doctorul o încurajează, slăbitul e bun pentru femeile cu problema ei! În plus, rezistența la insulină face ca slăbitul să fie mai greu, mai lent, așa că efortul depus va fi mai mare. Iar ea merge mai departe. Și tot așa până e prea mult. Dacă obținuse vreo ovulație cu primele kilograme pierdute, acum constată că a amenoreea a revenit. Poate că nu se întorsese deloc, dar deși acum e aproape la greutatea ideală recomandată de medic, tot nu vede echilibrare hormonală. Cel mai probabil, undeva în acest parcurs a apărut amenoreea hipotalamică (AH).
Amenoreea hipotalamică și sindromul ovarului polichistic pot exista în același timp
Cum poți totuși să-ți dai seama că ți s-a întâmplat asta? Nu voi minți, nu e ușor. Analizele de sânge nu relevă întotdeauna aceste probleme. Din ce în ce mai multe cercetări ne arată cât de ușor e să faci confuzie între AH și SOPC. Dacă până acum s-a crezut ca un testosteron și LH mărit sunt elemente care spun clar că persoana nu are amenoree hipotalamică, cercetările relevă acum că nu e așa. Există un număr redus, ce-i drept, de femei care au nivel mare de LH și/sau testosteron și totuși au AH.
De aceea e necesar să se ia în condirare stilul de viață când se pune un diagnostic. Dacă ai slăbit mult într-o periodă scurtă de timp, dacă faci mai mult sport, ești mereu obisită și pe lângă astea nu mai ai menstre, amenoreea hipotalamică e un posibil diagnostic. Dacă aveai menstre neregulate/absente din cauza SOPC, din nou diferența trebuie văzută prin prisma stilului de viață. E util în această situație să ții mereu un jurnal cu tot ce mănânci, ce sport faci și cum te simți în general pentru a vedea dacă au apărut modificări în urma uneia din schimbările făcute.
Dacă ai rezistență la insulină, aceasta trebuie însă pusă pe primul plan. De obicei, asta va rezulta în mai multe cicluri ovulatorii. Dacă rezistența la insulină a fost tratată dar ciclul continuă să fie absent, trebuie din nou luat în considerare diagnosticul de amenoree hipotalamică.
Riscurile folosirii contraceptivelor hormonale în amenoreea hipotalamică
Dacă începi să iei anticoncepționale pentru a-ți „regla ciclul” dar de fapt ai amenoree hipotalamică apar două probleme. Unu, permiți corpului să se adâncească și mai mult în această problemă, pentru că mai mult ca sigur nu o vei trata, ci îți vei continua stilul nociv de viață. Doi, există riscul să dezvolți amenoree post-contraceptive orale, care se manifestă exact ca SOPC. Acest tip de SOPC ar trebui să treacă de la sine în maxim un an de la renunțarea la anticoncepționale. Dar dacă el se adaugă unei AH preexistente, problema e mai gravă.
De obicei, metoda cea mai simplă de a diferenția între un SOPC clasic și unul post-contraceptive e prin răspunsul la întrebarea „simptomele au existat și înainte de contraceptive?”. Dacă răspunsul e da, vei fi pusă în categoria SOPC clasic. Dar dacă aveai de fapt amenoree hipotalamică? Se vede aici nu doar importanța diagnosticului corect, dar pur și simplu importanța diagnosticului înainte de a pune plasturele pe rană, în acest caz, anticoncepționalele.
N-o să mint, fără siguranța diagnosticului, tratamentul – schimbările necesare în stilul de viață – sunt greu de găsit. Analizele de sânge sunt de cele mai multe ori utile. Dar nu putem să ignorăm faptul că peste 20% dintre femeile au AH au nivel normal spre mare de LH. La fel cum se știe deja că ovarele polichistice nu sunt suficiente pentru a diagnostica SOPC. În cazul analizelor de sânge confuze, diferența rămâne din nou să se facă prin istoricul persoanei și analiza stilului de viață. De exemplu, există vreo tulburare de alimentație? A existat vreun stres major în viață sau în perioada imediat premergătoare pubertății? Iar dacă vrei o idee pentru dietă, ca regulă generală în absența rezistenței la insulină, cel mai bine e să adopți o alimentație anti-inflamatoare dar să nu restricționezi caloriile. Cu alte cuvinte, te ocupi de amenoreea hipotalamică fără a uita factorii ce pot declanșa SOPC.
Prevenția
Cea mai ușoară metodă de a evita să ai și SOPC și AH e prevenția. Dacă te-ai recunoscut în ultimul scenariu, probabil n-ai avut de ales, mai ales dacă ți s-au dat anticoncepționale din adolescență. Poți de acum doar încerca să nu înrăutățești lucrurile și mai mult evitând înfometarea.
Dacă ai deja SOPC, poate ești supraponderală, prevenția e esențială. Iată câteva lucruri care te pot ajuta:
- Dacă trebuie să restricționezi carbohidrații din cauza rezistenței la insulină, asigură-te că mănânci suficiente grăsimi și proteine. Reducerea carbohidraților e o schimbare majoră pentru majoritatea persoanelor. Așa că ia-o încet, nu încerca să le faci pe toate de la început. Dacă ai decis să începi cu carbohidrații, concentrează-te pe asta. În general, înseamnă că automat renunți la majoritatea produselor de patiserie, panificație și zaharuri. Așa că nu începe să limitezi și grăsimi și proteine. Și mai important – nu scădea prea mult numărul caloriilor. Dacă începi să ai pofte de dulce, să te simți obosită mai mereu sau să ai schimbări bruște de dispoziție e un semn că mănânci prea puțin.
- Ai grijă cât sport faci. Dacă ești genul super sedentar, nu trece direct la antrenamente de intensitate ridicată de 6 ori pe săptămână. Sigur, va fi un șoc care te va ajuta să pierzi kilograme. Dar s-ar putea să pierzi mai mult de atât – cum ar fi șansa să ai ovulație. Dacă ești începătoare, alege exerciții mai ușoare. Iar dacă ai rezistență la insulină, alege exercițiile de forță pentru consolidarea masei musculare. Aceasta îmbunătățește răspunsul corpului la insulină. Acestea fiind spuse, nu trebuie să ridici din start 20 kg. Dacă 2 ți se pare suficient, probabil că e! În fond 2 kg e mai mult decât 0. Compară-te mereu cu tine, cum erai când ai pornit. Nu cu celelalte femei din sala de sport, care poate fac sport de mulți ani.
- Nu uita să te și relaxezi. Dacă încerci mereu să îți schimbi dieta și să faci mai mult sport, vei sfârși prin a te simți epuizată. Sportul poate fi o metodă de relaxare, dar poate să aibă și efectul opus, mai ales dacă exagerezi.
Cei 3 piloni ai sănătății hormonale
Mâncarea, sportul și managementul stresului sunt cei 3 piloni ai sănătății hormonale, oricare ar fi problema de care suferi. SOPC, AH, endometrioză, la toate vei găsi cel puțin reducerea simptomelor, dacă nu chiar vindecare, prin echilibrarea acestor piloni.
Începe prin a-ți schimba dieta – asigură-te că e echilibrată, limitată în junk food, conține grăsimi, proteine și carbohidrați (nu trebuie să te temi de carbohidrați dacă nu ai rezistență la insulină).
Fă mișcare! Fă-o într-un mod distractiv, ușor dar puțin provocator, suficient cât să simți că ai muncit, că ești învingătoare, dar să ai energie să sărbătorești.
La final, nu uita să te relaxezi! Roma n-a fost construită într-o zi! Sănătatea hormonală, ca majoritatea lucrurilor în viață, e chestie de anduranță și necesită muncă. Nu adăuga stres forțându-ți zilnic limitele. E la fel de important să ai grijă de sănătatea emoțională, de psihic, ca de dietă și sport.
Dacă ai nevoie de ajutor, am câteva locuri disponibile pentru coaching. Trimite-mi un mesaj chiar acum. Iar dacă vrei să înveți mai multe, abonează-te. În curând voi lansa un curs despre cei 3 piloni ai sănătății hormonale. Va fi pentru început în engleză, dar dacă suficiente persoane își arată interesul, voi crea un grup pentru limba română.
